Unele „discuții” fac parte dintr-un fel de ritual care ne arată că tinerii noștri se maturizează. De pildă, atunci când avem acele discuții despre cum să ne purtăm cu agresorul care face bullying în întreaga clasă sau când vorbim despre subiecte precum sexul, consimțământul și pubertatea. Astăzi, ne aflăm în fața unei creșteri masive a social media, a filtrelor și selfie-urilor, deci este momentul ideal să purtați discuțiile despre presiunea social media și să vă ajutați copilul să navigheze cu succes în mediul online. Și acum, la treabă!
Cum ne afectează social media bunăstarea?
Este evident că social media este o realitate a zilelor noastre, care în niciun caz nu va dispărea. O demonstrează chiar faptul că peste de o treime din adolescenți petrec 3 ore pe zi (sau chiar și mai mult) verificându-și feedul pe rețelele de socializare. Social media ne ajută să fim mai aproape de prieteni și familie, să păstrăm amintiri, să aflăm noutăți despre oamenii din diferite locuri și chiar să învățăm pașii celui mai în vogă dans.
Însă, cum se face că tinerii care petrec mai mult timp pe social media sunt mai predispuși să-și cultive o stimă de sine scăzută și o mai mică încredere în corpul și în starea lor de spirit? Oamenii de știință sunt de părere acum că ceea ce contează nu este cât timp petrec tinerii pe social media, ci cum și-l petrec. Acesta este factorul care stabilește dacă social media va avea o influența negativă sau una pozitivă asupra vieții lor.
Ne simțim parte dintr-un grup și avem o stare de spirit mai bună atunci când intrăm în contact cu ceilalți pe rețelele de socializare. Însă a sta ore în șir doar răsfoind feedul ne va face să ne simțim singuri și fără prieteni. Unul dintre efectele negative ale social media este faptul că ne face să ne axăm doar pe aspectul fizic și să credem că nu suntem suficient de buni dacă nu arătăm într-un anumit fel. Dacă analizăm relația dintre social media și stima de sine scăzută, căutarea validării prin like-uri, comentarii și comparația cu ceilalți pot avea, de asemenea, efecte negative. Unul dintre principalele motive este că multe dintre fotografiile pe care le vedem online sunt retușate și nu redau cu fidelitate realitatea.
Percepția distorsionată față în față cu realitatea
Pe social media vedem doar cele mai frumoase momente din viețile oamenilor, iar cei mai mulți publică doar „cele mai avantajoase” ipostaze ale lor. Dacă imaginile pe care copilul dumneavoastră le vede în mediul online sunt toate foarte bine alese, editate și retușate, acest lucru îi va afecta negativ încrederea în modul în care arată.
Trăim într-o societate în care 4 din 5 fete spun că își compară aspectul fizic cu felul în care arată alte persoane pe social media. Astfel, publicarea „selfie-ului perfect” devine mai degrabă o obligație decât ceva distractiv. Studiile noastre recente arată că fetele își fac, în medie, mai mult de 7 selfie-uri în încercarea de a obține „lookul” perfect înainte de a publica o fotografie. Filtrele Instagram permit modificarea înfățișării pentru a replica standarde de frumusețe exagerate prin îndepărtarea petelor, iluminarea tenului, alungirea genelor… și lista poate continua.
Selfie-urile și folosirea filtrelor îi pot permite copilului să fie creativ și să-și exprime personalitatea. Însă, atunci când un copil nu are încredere să-și publice fotografii neretușate și utilizează filtrele pentru a se apropia de standardele de frumusețe ale societății, ne confruntăm, probabil, cu o problemă. De fapt, un sfert din fete cred că nu arată suficient de bine dacă nu-și retușează fotografiile. Este, deci, momentul ideal să avem discuția despre povestea nespusă a unui selfie.
Cum să purtați discuția despre presiunea social media
Vă puteți ajuta copilul să-și dezvolte un spirit critic inteligent despre modul în care utilizează social media pentru a-și crește stima de sine, încrederea și bunăstarea, învățându-l:
